Principiul neretroactivitatii
La data introducerii cererii de chemare in judecata sub imperiul Legii nr.221/2009, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri, inclusiv in temeiul art.5, alin.1, lit a), astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului.
In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta CEDO (Hotararea din 8 martie 2006 privind cauza Blecic c/a Croatia paragaraful 81).
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1354/20.10.2010, arata: “Astfel, la data introducerii cererii de chemare in judecata, sub imperiul Legii nr. 221/2009, nemodificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri neplafonate sub aspectul intinderii, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 nu constituie norme de procedura pentru a se invoca principiul aplicarii sale imediate, ci este un act normativ care cuprinde dispozitii de drept material, astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului. In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 8 martie 2006 privind Cauza Blecic v. Croatia, paragraful 81).””
Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept potivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa intrarea ei in vigoare, neputandu-se aplica faptelor sau actelor juridice petrecute anterior. Acest principiu este expres consacrat in art.1 din Codul civil, astfel „Legea dispune numai pentru viitor: ea n-are putere retroactiva” precum si in art.15 alin. 2 din Constitutia Romaniei „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile
Acest principiu este un factor de stabilitate a circuitului civil. Aplicarea legii civile noi asupra trecutului ar genera nesiguranta circuitului civil si ar crea neincredere in lege cu rezultate nefaste pentru respectarea legalitatii si a ordinii de drept.
„Efectul ex nunc al actelor Curtii (Constitutionale – n.ns.) constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantte fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica ai increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor …" (Decizia C.C. nr. 838/2009)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac in cauzele existente pe rolul instantelor judecatoresti la data admiterii (partea I)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac - Legea nr.221/2009 (partea a III-a)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu