TOTI SUB SPECTRUL...BIRUINTEI !!!
SI CU-NDRAZNEALA LUI... TEPES !?
marți, 10 mai 2011
Dr. Corneliu Vadim Tudor: CIOCOII#comment-form
TOTI SUB SPECTRUL...BIRUINTEI !!!
SI CU-NDRAZNEALA LUI... TEPES !?
sâmbătă, 7 mai 2011
MAI 07.05.2011.Principiul neretroactivitatii
Idei pentru motivarea cailor de atac in cauzele existente pe rolul instantelor judecatoresti la data admiterii Exceptiei de neconstitutionalitate a art.5, alin.(1), lit.a) teza intai din Legea nr.221/2009. (PARTEA a II-a)
Principiul neretroactivitatii
La data introducerii cererii de chemare in judecata sub imperiul Legii nr.221/2009, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri, inclusiv in temeiul art.5, alin.1, lit a), astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului.
In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta CEDO (Hotararea din 8 martie 2006 privind cauza Blecic c/a Croatia paragaraful 81).
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1354/20.10.2010, arata: “Astfel, la data introducerii cererii de chemare in judecata, sub imperiul Legii nr. 221/2009, nemodificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri neplafonate sub aspectul intinderii, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 nu constituie norme de procedura pentru a se invoca principiul aplicarii sale imediate, ci este un act normativ care cuprinde dispozitii de drept material, astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului. In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 8 martie 2006 privind Cauza Blecic v. Croatia, paragraful 81).””
Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept potivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa intrarea ei in vigoare, neputandu-se aplica faptelor sau actelor juridice petrecute anterior. Acest principiu este expres consacrat in art.1 din Codul civil, astfel „Legea dispune numai pentru viitor: ea n-are putere retroactiva” precum si in art.15 alin. 2 din Constitutia Romaniei „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile
Acest principiu este un factor de stabilitate a circuitului civil. Aplicarea legii civile noi asupra trecutului ar genera nesiguranta circuitului civil si ar crea neincredere in lege cu rezultate nefaste pentru respectarea legalitatii si a ordinii de drept.
„Efectul ex nunc al actelor Curtii (Constitutionale – n.ns.) constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantte fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica ai increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor …" (Decizia C.C. nr. 838/2009)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac in cauzele existente pe rolul instantelor judecatoresti la data admiterii (partea I)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac - Legea nr.221/2009 (partea a III-a)
Principiul neretroactivitatii
La data introducerii cererii de chemare in judecata sub imperiul Legii nr.221/2009, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri, inclusiv in temeiul art.5, alin.1, lit a), astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului.
In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta CEDO (Hotararea din 8 martie 2006 privind cauza Blecic c/a Croatia paragaraful 81).
Chiar si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1354/20.10.2010, arata: “Astfel, la data introducerii cererii de chemare in judecata, sub imperiul Legii nr. 221/2009, nemodificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010, s-a nascut un drept la actiune pentru a solicita despagubiri neplafonate sub aspectul intinderii, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 nu constituie norme de procedura pentru a se invoca principiul aplicarii sale imediate, ci este un act normativ care cuprinde dispozitii de drept material, astfel ca legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului. In sensul aplicarii principiului neretroactivitatii este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 8 martie 2006 privind Cauza Blecic v. Croatia, paragraful 81).””
Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept potivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa intrarea ei in vigoare, neputandu-se aplica faptelor sau actelor juridice petrecute anterior. Acest principiu este expres consacrat in art.1 din Codul civil, astfel „Legea dispune numai pentru viitor: ea n-are putere retroactiva” precum si in art.15 alin. 2 din Constitutia Romaniei „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile
Acest principiu este un factor de stabilitate a circuitului civil. Aplicarea legii civile noi asupra trecutului ar genera nesiguranta circuitului civil si ar crea neincredere in lege cu rezultate nefaste pentru respectarea legalitatii si a ordinii de drept.
„Efectul ex nunc al actelor Curtii (Constitutionale – n.ns.) constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantte fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica ai increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor …" (Decizia C.C. nr. 838/2009)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac in cauzele existente pe rolul instantelor judecatoresti la data admiterii (partea I)
Click aici pentru: Idei pentru motivarea cailor de atac - Legea nr.221/2009 (partea a III-a)
DEMOCRAT FACUT FORTAT ...CU FORCEPSUL C.C.C. !? .....DECELAREA-NTUNECIMII !!
Idei pentru motivarea cailor de atac in cauzele existente pe rolul instantelor judecatoresti la data admiterii Exceptiei de neconstitutionalitate a art.5, alin.(1), lit.a) teza intai din Legea nr.221/2009.
Referitor la admiterea Exceptiei de neconstitutionalitate a art.5, alin.(1), lit.a) teza intai din Legea nr.221/2009, arat:
Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1358/2010 a declarat ca fiind neconstitutional art.5 alin.(1), lit.a), teza intai, a Legii nr.221/2009.
Judecatorul cauzei aflata pe rol este obligat sa verifice data inregistrarii cererii de chemare in judecata, adica sa constate faptul ca aceasta a fost introdusa sub sub imperiul unei prevederi legale în vigoare la acea data, si sa mai constate ca ar exista neegalitate între partile care au putut obtine o hotarare judecatoreasca pana la data de 15.11.2010, fata de celelalte, care din cauza tergiversarii judecarii cauzei si-au pierdut aceasta sansa.
In consecinta, dupa cum chiar Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, respectarea principiului egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.
La data prezenta, pe langa prevederile Legii nr.221/2009 nemodificata, mai sunt incidente si prevederile Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului, art.2, art.3, art.4, art.5, art.7, art.8, art.9, art.13, art.19, art.23, art.24, art.25, Conventiei Europene a Drepturilor Omului art.3, art.5, art.7 (in Anexa 1), Rezolutia APCE nr. 1096 din 1996 si Rezolutia APCE nr. 1481 din 2006, etc., deoarece Constitutia Romaniei la art.20, prevede urmatoarele:
“Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
Aceste prevederi legale internationale, la care Romania a aderat in decursul timpului, sunt reglemetarile internationale pe baza carora s-a emis Legea nr.221/2009.
Conform art.147, alin.4, din CONSTITUTIA ROMANIEI : “(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”
Iar, Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
In aceste conditii, incepand cu data de 15 noiembrie 2010, dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, au fost suspendate de drept, urmand sa-si inceteze efectele juridice incepand cu data de 31 decembrie 2010, daca legiuitorul nu intervenea pentru modificarea prevederilor atacate.
Avand in vedere faptul ca legiuitorul nu a intervenit pana la data de 31.12.2010 pentru a modifica prevederile atacate, inseamna ca incepand cu data de 01.01.2011 prevederile art.5, alin., lit.a) din Legea nr.221/2009 si-au incetat aplicativitatea.
Legiuitorul are obligatia de a modifica prevederile care au fost declarate neconstitutionale, in armonie cu prevederile constitutionale si prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte pentru ca altfel s-ar crea un vid legislativ.
Faptul, ca pana la aceasta data legiuitorul nu a intervenit pentru a modifica legea, nu este imputabil petentilor si nu este un temei legal, ca cererile sa fie respinse, ci este obligatoriu ca cererile sa fie judecate in acord cu prevederile constitutionale si internationale.
Mai mult decat atat, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Articolul 5, alin.1 si 5 - Dreptul la libertate si la siguranta, prevede: “1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, […] 5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.”
Deci, prin incriminarea in Legea nr.221/2009, a unor acte normative dinainte de anul 1989, ca avand caracter politic, se recunoaste ca acestea au fost contrare Constitutiei din acea vreme, precum si Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (la care Romania a aderat in data de 10.12.1948), Tratatelor si Acordurilor Internationale la care Romania era si este parte.
In spijinul celor de mai sus, arat din practica, Curtii de Apel Oradea, de unde vreau sa redau numai cateva din dosarele pe care Curtea le-a solutionat irevocabil, in data de 06.12.2010 (adica, dupa admiterea Exceptiei de neconstitutionalitate si in periada suspendarii prevederilor art.5, alin.1 lit.a) din Legea nr.221/2009) : Dosar nr.5378/83/2010; Dosar nr.5394/83/2010; Dosar nr.5395/83/2010; 2750/83/2010; Dosar nr.5293/83/2010; Dosar nr.5300/83/2010; Dosar nr.5310/83/2010; Dosar nr.5374/83/2010.
Inclusiv, in data de 07.02.2011, dupa data incetarii aplicabilitatii prevederilor art.5, alin.(1), lit a) din Legea nr.221/2009, in alte dosare s-a dat castig de cauza petentilor: Dosar nr. 5397/111/2010, Dosar nr. 5032/83/2010, Dosar nr. 2470/83/2010.
Binenteles, ca mai sunt multe alte dosare solutionate irevocabil, in acest mod, dar consider ca mentionarea acestora este suficienta pentru a demonstra practica judiciara a unei instante superioare.
Mentionez ca in aceste cazuri, Curtea de Apel Oradea, a respins recursurile declarate de catre Ministerul Finantelor si Directia Generala a Finantelor Publice, mentinand ca temeinica si legala, hotararea primei instante, care dadea castig de cauza reclamantilor.
Consider aceste solutionari, ca fiind temeinice si legale, Curtea de Apel Oradea, judecand cauzele prin prisma legislatiei care a fost in vigoare la data inregistrarii cererii introductive, chiar daca intre timp o prevedere a acestei legi a fost declarata neconstitutionala
Referitor la admiterea Exceptiei de neconstitutionalitate a art.5, alin.(1), lit.a) teza intai din Legea nr.221/2009, arat:
Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1358/2010 a declarat ca fiind neconstitutional art.5 alin.(1), lit.a), teza intai, a Legii nr.221/2009.
Judecatorul cauzei aflata pe rol este obligat sa verifice data inregistrarii cererii de chemare in judecata, adica sa constate faptul ca aceasta a fost introdusa sub sub imperiul unei prevederi legale în vigoare la acea data, si sa mai constate ca ar exista neegalitate între partile care au putut obtine o hotarare judecatoreasca pana la data de 15.11.2010, fata de celelalte, care din cauza tergiversarii judecarii cauzei si-au pierdut aceasta sansa.
In consecinta, dupa cum chiar Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, respectarea principiului egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.
La data prezenta, pe langa prevederile Legii nr.221/2009 nemodificata, mai sunt incidente si prevederile Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului, art.2, art.3, art.4, art.5, art.7, art.8, art.9, art.13, art.19, art.23, art.24, art.25, Conventiei Europene a Drepturilor Omului art.3, art.5, art.7 (in Anexa 1), Rezolutia APCE nr. 1096 din 1996 si Rezolutia APCE nr. 1481 din 2006, etc., deoarece Constitutia Romaniei la art.20, prevede urmatoarele:
“Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
Aceste prevederi legale internationale, la care Romania a aderat in decursul timpului, sunt reglemetarile internationale pe baza carora s-a emis Legea nr.221/2009.
Conform art.147, alin.4, din CONSTITUTIA ROMANIEI : “(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”
Iar, Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
In aceste conditii, incepand cu data de 15 noiembrie 2010, dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, au fost suspendate de drept, urmand sa-si inceteze efectele juridice incepand cu data de 31 decembrie 2010, daca legiuitorul nu intervenea pentru modificarea prevederilor atacate.
Avand in vedere faptul ca legiuitorul nu a intervenit pana la data de 31.12.2010 pentru a modifica prevederile atacate, inseamna ca incepand cu data de 01.01.2011 prevederile art.5, alin., lit.a) din Legea nr.221/2009 si-au incetat aplicativitatea.
Legiuitorul are obligatia de a modifica prevederile care au fost declarate neconstitutionale, in armonie cu prevederile constitutionale si prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte pentru ca altfel s-ar crea un vid legislativ.
Faptul, ca pana la aceasta data legiuitorul nu a intervenit pentru a modifica legea, nu este imputabil petentilor si nu este un temei legal, ca cererile sa fie respinse, ci este obligatoriu ca cererile sa fie judecate in acord cu prevederile constitutionale si internationale.
Mai mult decat atat, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Articolul 5, alin.1 si 5 - Dreptul la libertate si la siguranta, prevede: “1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, […] 5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.”
Deci, prin incriminarea in Legea nr.221/2009, a unor acte normative dinainte de anul 1989, ca avand caracter politic, se recunoaste ca acestea au fost contrare Constitutiei din acea vreme, precum si Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (la care Romania a aderat in data de 10.12.1948), Tratatelor si Acordurilor Internationale la care Romania era si este parte.
In spijinul celor de mai sus, arat din practica, Curtii de Apel Oradea, de unde vreau sa redau numai cateva din dosarele pe care Curtea le-a solutionat irevocabil, in data de 06.12.2010 (adica, dupa admiterea Exceptiei de neconstitutionalitate si in periada suspendarii prevederilor art.5, alin.1 lit.a) din Legea nr.221/2009) : Dosar nr.5378/83/2010; Dosar nr.5394/83/2010; Dosar nr.5395/83/2010; 2750/83/2010; Dosar nr.5293/83/2010; Dosar nr.5300/83/2010; Dosar nr.5310/83/2010; Dosar nr.5374/83/2010.
Inclusiv, in data de 07.02.2011, dupa data incetarii aplicabilitatii prevederilor art.5, alin.(1), lit a) din Legea nr.221/2009, in alte dosare s-a dat castig de cauza petentilor: Dosar nr. 5397/111/2010, Dosar nr. 5032/83/2010, Dosar nr. 2470/83/2010.
Binenteles, ca mai sunt multe alte dosare solutionate irevocabil, in acest mod, dar consider ca mentionarea acestora este suficienta pentru a demonstra practica judiciara a unei instante superioare.
Mentionez ca in aceste cazuri, Curtea de Apel Oradea, a respins recursurile declarate de catre Ministerul Finantelor si Directia Generala a Finantelor Publice, mentinand ca temeinica si legala, hotararea primei instante, care dadea castig de cauza reclamantilor.
Consider aceste solutionari, ca fiind temeinice si legale, Curtea de Apel Oradea, judecand cauzele prin prisma legislatiei care a fost in vigoare la data inregistrarii cererii introductive, chiar daca intre timp o prevedere a acestei legi a fost declarata neconstitutionala
marți, 12 aprilie 2011
COMBATEREA fenomenului ( de masa ) a extremei....saracii !!!
4 parlamentari PDL, alti 4 din partea PSD si penelistul Tudor Ciuhodaru au depus la Camera Deputatilor "Propunere legislativa pentru combaterea saraciei extreme si prevenirea unei catastrofe sociale". Ce prevede aceasta initiativa legislativa? Nici mai mult nici mai putin decat "iertarea" de rate pe o perioada de 3 ani a romanilor aflati in situatie de "saracie extrema". In plus, si "persoanele juridice de drept privat" pot beneficia de aceasta lege daca au minimum 2 angajati aflati "in stare de saracie extrema".
Legea "pentru combaterea saraciei extreme" a fost sustinuta si binecuvantata recent de catre Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, si iata ca ea a ajuns in Parlament. Aceasta a fost inregistrata la Camera Deputatilor pe 6 aprilie si va fi dezbatuta in perioada urmatoare.
Cine va beneficia de "inghetarea" creditelor pe timp de 3 ani? Persoana aflata in "saracie extrema", in conditiile in care chiar aceasta lege ofera definitia termenului: orice persoana care nu are asigurate alimente in valoare de minimum 4 lei/zi.
"In executarea prezentei legi se suspenda pe o perioada de 3 ani obligatiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, incheiate de cetatenii romani cu institutile de credit pe teritoriul Romaniei, aflati in situatia de saracie extrema. Pe perioada mentionata, institutile bancare isi vor acoperii cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor, din rezerva constituita in acest scop la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei", se spune in acest Proiect de Lege. Se speficifica insa si faptul ca "dupa expirarea perioadei prevazuta la alin. (1). consumatorii vor relua plata ratelor neexpirate in termenul de 3 ani, mentionat, numai de la implinirea aeestui termen, pentru viitor, cu reducerea corespunzatoare a dobanzilor aferente acestora, la nivelul celor practicate in raporturile interbancare> precum si al celor existente in momentul de fata la institutiile cu profil bancar, din statele occidentale, dupa caz".
In plus, "pe perioada prevazuta la alin. (1) se suspenda de drept orice executare silita impotriva consumatorului, prevazuta in contractul de creditare sau in orice alta dispozipe legala".
Atentie insa: "iertarea" totala de rate se produce doar pentru cei care au credite mai mici de 10.000 de euro. Ceilalti vor trebui sa plateasca minimum 10 euro pe luna, pentru a asigura "activitatea institutiilor de credit".
Puteti citi mai jos intregul Proiect de Lege
Lege pentru combaterea saraciei extreme si prevenirea unei catastrofe sociale
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art.l. - Prezenta lege instituie masuri urgente pentru combaterea saraciei extreme si pentru prevenirea unei catastrofe sociale, avand drept scop protejarea vietii si demnitatii umane.
Art.2. - Beneficiaza de dispozitiile prezentei legi persoanele singure si familiile ale caror venituri nu asigura acoperirea nevoilor zilnice minime de trai, sunt excluse social la o viata demna si, care, au in derulare unul sau mai multe contracte de credit.
Art.3. - Persoanele aflate in situatia prevazuta la art.2, din prezenta lege au obligatia de a pastra pentru sine si/sau pentru membrii familiei, din veniturile obtinute legal, o suma proportionala cu necesarul minim de hrana zilnica pentru supravietuire.
Art. 4. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) forta majora - imprejurare de fapt de origine externa, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod obiectiv si fara nici o culpa din partea debitorului executarea obligatiei contractuale a acestuia;
b) justitie sociala, securitate sociala - dreptul la securitatea alimentara a persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva amenintarilor vietii, sanatatii sau tratamentelor nedemne din partea oricarui individ, grup sau institute;
c) grupuri vulnerabile - grupuri de persoane care se confrunta cu grave probleme economice si sociale pe care nu le pot depasi fara interventia statului si sprijinul comunitatii;
d) institutii de credit - bancile, bancile de economisire-creditare, bancile de credit
ipotecar, organizatiile cooperatiste de credit si institutive emitente de moneda electronica;
e) saracie - stare manifestata prin lipsa (insuficienta) accesului la resurse care limiteaza activitatea si satisfacerea nevoilor considerate a fi absolut necesare pentru existenta in colectivitatea de convietuire;
f) saracie extrema - orice persoana care nu are asigurate alimente in valoare de minimum 4 lei/zi.
g) norma minima generala de alimentare zilnica - 2787,00 KcaL, dar nu mai putin de: alimente in valoare de 10 lei/persoana/24h, conform anexei care face parte integranta din prezenta lege;
h) consumator - orice persoana fizica, cetatean roman, sau persoana juridica cu sediul
social in Romania, care a incheiat unul sau mai multe contracte de credit, de orice fel, cu institutii de credit ce desfasoara operatiuni pe teritoriul Romaniei;
i) catastrofa sociala - stare de anomie care determina conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica sau psihica in sanul colectivitatii sau grupului, la inhibarea nasterilor si distrugerea familiei, la sinucideri sau tentative de suicid in randul copiilor, tinerilor si adultilor; vatamarea grava a integritatii fizice sau mintale a membrilor colectivitatii sau grupului, stramutari masive de populate prin migratie, declin demografic si pierderea identitatii culturale si spirituale pana la disolutia statului.
CAPITOLUL II - Dispozitii privind fondul reglementarii
Art.5. (1)- In executarea prezentei legi se suspenda pe o perioada de 3 ani obligatiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, incheiate de cetatenii romani cu institutiile de credit pe teritoriul Romaniei, aflati in situatia de saracie extrema. Pe perioada mentionata, institutiile bancare isi vor acoperii cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor, din rezerva constituita in acest scop la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei.
(2) Dupa expirarea perioadei prevazuta la alin. (1). consumatorii vor relua plata ratelor neexpirate in termenul de 3 ani, mentionat, numai de la implinirea acestui termen, pentru viitor, cu reducerea corespunzatoare a dobanzilor aferente acestora, la nivelul celor practicate in raporturile interbancare, precum si al celor existente in momentul de fata la institute cu profil bancar, din statele occidentale, dupa caz.
(3) Pe perioada prevazuta la alin. (1) se suspenda de drept orice executare silita impotriva consumatorului, prevazuta in contractul de creditare sau in orice alta dispozitie legala.
(4) Nivelul dobanzilor prevazute la alin. (2) se va extinde la toate contractele de creditare incheiate cu institutiile bancare din Romania, de celelalte categorii ale populatiei, care nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi, sub aspectul vulnerabilitapi si al starii de saracie, reglementate de prezentul act normativ.
Art.6. - Prezenta lege recunoaste dreptul de suspendare a obligatiilor ce decurg din contractele de credit pentru consumatori numai persoanelor si familiilor afectate de flagelul saraciei care solicita in mod expres suspendarea legala pentru cauza de forta majora.
Art.7. - Notificarea institutiei de credit de catre persoanele aflate in situatie de forta majora, in conditiile prezentei legi, se comunica prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale, care apara potrivit legii, interesele reale ale comunitatilor locale si care au obligatia efectuarii anchetei sociale la domiciliul consumatorului prin care se face dovada fortei majore dovedite in conditiile legii. In acest scop, consumatorul va depune o cerere la autoritatea administratiei publice locale, pe raza careia functioneaza unitatea bancara cu, care a contractat creditul.
Art.8. - (1) Notificarea trebuie sa cuprinda obligatoriu, pe langa datele de identificare ale institutiei de credit si numarul contractului de credit, declaratia pe proprie raspundere a consumatorului cu privire la situajia de forta majora si ancheta sociala corespunzatoare.
(2) Orice notificare ce nu contine elementele enumerate va fi considerate nula de
drept.
Art.9. - Autoritatea administratiei publice locale angajata sa certifice cuprinsul notificarii are obligatia sa faca mentiuni in textul acesteia despre informarea solicitantului privind consecinjele declaratiilor neadevarate cu privire la situatia de forta majora.
Art.10. - (1) Notificarea va fi incheiata in atatea exemplare originale cate parti sunt in contract, plus un exemplar care va ramane la autoritatea administratiei publice locale.
(2) Exemplarul original eliberat solicitantului reprezinta certificatul declaratiei de forta majora care suspenda de drept obligatiile ce decurg din contractele de credit in conditiile prezentei legi.
Art.11. - Institutia de credit notificata potrivit legii de catre persoana care se declara in situate de forta majora, poate solicita autoritatilor competente verificarea veniturilor solicitantului.
Art.12. - Pentru asigurarea activitajii institutiilor de credit persoanele care beneficiaza de suspendarea obhgatiilor contractuale pentru debite mai mari de 10.000 (zece mii) de euro, sunt obligate sa plateasca pe perioada suspendarii o suma in echivalent a zece euro lunar din valoarea totala a sumelor contractate cu institutia de credit, indiferent de moneda in care este contractat imprumutul.
Art.13. - Nerespectarea obligatiei prevazuta in articolul precedent pe o perioada mai mare de 30 de zile de la implinirea termenului de plata atrage dupa sine anularea dreptului de suspendare a obligatiilor contractuale.
Art.14. - Orice persoana beneficiara a drepturilor prezentei legi poate sa solicite institutiei de credit notificate, in interiorul termenului de suspendare, reluarea platilor in cuantumurile stabilite in conditiile prevazute la art.5 din prezenta lege.
Art.15. - La cerere, pot beneficia de suspendarea obligatiilor contractuale, in conditiile prezentei legi, persoanele juridice de drept privat cu rol activ in societate care incheie contracte de munca cu doua sau mai multe persoane aflate in stare de saracie extrema, titulare ale certificatului declaratiei de forta majora si anchetei sociale corespunzatoare.
Art.16. - (1) Cererea de suspendare a obligator se adreseaza institutiei de credit cu care are raporturi contractuale persoana juridica si va fi insotita obligatoriu de copii legalizate ale contractelor de munca nou incheiate, certificatele declaratiei de forta majora, statele de plata intocmite pe ultima luna intreaga semnate de toti salariatii solicitantului, de adeverinta de plata a contributiilor angajatorului pentru veniturile angajajilor si ancheta sociala aferenta acestora.
(2) Conditiile de forma ale cererii de suspendare cat si a celorlalte inscrisuri anexate vor fi aceleasi ca si cele pentru persoane fizice.
Art.17. - (1) Pe perioada suspendarii obligator contractuale cu institutia de credit persoana juridica nu poate face concedieri individuate sau colective din motive ce nu tin de persoana angajatului.
(2) Orice concediere efectuata cu incalcarea alin. (1), atrage anularea dreptului de suspendare a obligatiilor contractuale.
CAPITOLUL III - Dispozitii speciale si tranzitorii
Art.18. - Prin derogare de la dispozrtiile codului de procedura civila in materia executarii silite, persoanele care beneficiaza de drepturile prevazute de prezenta lege sunt exceptate de la aplicarea acestor proceduri.
Art.19. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se suspenda de drept actele de executare silita si de evacuare aflate in derulare pentru persoanele care nu detin alta locuinta decat cea dobandita prin contract de credit de orice tip sau care se afla in situatia prevazuta la art. 2.
Art.20. - Actele de executare si cele subsecvente acestora intocmite cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi impotriva persoanelor care beneficiaza de drepturile conferite de aceasta, dupa declararea situatiei de forta majora, sunt nule de drept.
CAPITOLUL IV - Dispozitii finale
Art.21. - Pentru refacerea si intarirea coeziunii sociale orice cetatean ce realizeaza venituri peste media salariala pe economie, este obligat in virtutea art.4. din Constitutia Romaniei sa acorde sprijin persoanelor aflate in situatia de saracie extrema.
Art.22. - Pentru stimularea solidaritatii si participarii la lupta impotriva saraciei si pentru impiedicarea tragediilor in familiile ramase tara adapost in urma executarilor silite, persoanele din mediul privat vor putea pune la dispozitia acestora terenuri pentru constructia de locuinte sociale.
Art.23. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile de drept public si privat, structurile asociative, precum si institutiile de cult recunoscute de lege vor acorda sprijin persoanelor aflate in dificultate in vederea combaterii fenomenului saraciei extreme.
Legea "pentru combaterea saraciei extreme" a fost sustinuta si binecuvantata recent de catre Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, si iata ca ea a ajuns in Parlament. Aceasta a fost inregistrata la Camera Deputatilor pe 6 aprilie si va fi dezbatuta in perioada urmatoare.
Cine va beneficia de "inghetarea" creditelor pe timp de 3 ani? Persoana aflata in "saracie extrema", in conditiile in care chiar aceasta lege ofera definitia termenului: orice persoana care nu are asigurate alimente in valoare de minimum 4 lei/zi.
"In executarea prezentei legi se suspenda pe o perioada de 3 ani obligatiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, incheiate de cetatenii romani cu institutile de credit pe teritoriul Romaniei, aflati in situatia de saracie extrema. Pe perioada mentionata, institutile bancare isi vor acoperii cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor, din rezerva constituita in acest scop la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei", se spune in acest Proiect de Lege. Se speficifica insa si faptul ca "dupa expirarea perioadei prevazuta la alin. (1). consumatorii vor relua plata ratelor neexpirate in termenul de 3 ani, mentionat, numai de la implinirea aeestui termen, pentru viitor, cu reducerea corespunzatoare a dobanzilor aferente acestora, la nivelul celor practicate in raporturile interbancare> precum si al celor existente in momentul de fata la institutiile cu profil bancar, din statele occidentale, dupa caz".
In plus, "pe perioada prevazuta la alin. (1) se suspenda de drept orice executare silita impotriva consumatorului, prevazuta in contractul de creditare sau in orice alta dispozipe legala".
Atentie insa: "iertarea" totala de rate se produce doar pentru cei care au credite mai mici de 10.000 de euro. Ceilalti vor trebui sa plateasca minimum 10 euro pe luna, pentru a asigura "activitatea institutiilor de credit".
Puteti citi mai jos intregul Proiect de Lege
Lege pentru combaterea saraciei extreme si prevenirea unei catastrofe sociale
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art.l. - Prezenta lege instituie masuri urgente pentru combaterea saraciei extreme si pentru prevenirea unei catastrofe sociale, avand drept scop protejarea vietii si demnitatii umane.
Art.2. - Beneficiaza de dispozitiile prezentei legi persoanele singure si familiile ale caror venituri nu asigura acoperirea nevoilor zilnice minime de trai, sunt excluse social la o viata demna si, care, au in derulare unul sau mai multe contracte de credit.
Art.3. - Persoanele aflate in situatia prevazuta la art.2, din prezenta lege au obligatia de a pastra pentru sine si/sau pentru membrii familiei, din veniturile obtinute legal, o suma proportionala cu necesarul minim de hrana zilnica pentru supravietuire.
Art. 4. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) forta majora - imprejurare de fapt de origine externa, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod obiectiv si fara nici o culpa din partea debitorului executarea obligatiei contractuale a acestuia;
b) justitie sociala, securitate sociala - dreptul la securitatea alimentara a persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva amenintarilor vietii, sanatatii sau tratamentelor nedemne din partea oricarui individ, grup sau institute;
c) grupuri vulnerabile - grupuri de persoane care se confrunta cu grave probleme economice si sociale pe care nu le pot depasi fara interventia statului si sprijinul comunitatii;
d) institutii de credit - bancile, bancile de economisire-creditare, bancile de credit
ipotecar, organizatiile cooperatiste de credit si institutive emitente de moneda electronica;
e) saracie - stare manifestata prin lipsa (insuficienta) accesului la resurse care limiteaza activitatea si satisfacerea nevoilor considerate a fi absolut necesare pentru existenta in colectivitatea de convietuire;
f) saracie extrema - orice persoana care nu are asigurate alimente in valoare de minimum 4 lei/zi.
g) norma minima generala de alimentare zilnica - 2787,00 KcaL, dar nu mai putin de: alimente in valoare de 10 lei/persoana/24h, conform anexei care face parte integranta din prezenta lege;
h) consumator - orice persoana fizica, cetatean roman, sau persoana juridica cu sediul
social in Romania, care a incheiat unul sau mai multe contracte de credit, de orice fel, cu institutii de credit ce desfasoara operatiuni pe teritoriul Romaniei;
i) catastrofa sociala - stare de anomie care determina conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica sau psihica in sanul colectivitatii sau grupului, la inhibarea nasterilor si distrugerea familiei, la sinucideri sau tentative de suicid in randul copiilor, tinerilor si adultilor; vatamarea grava a integritatii fizice sau mintale a membrilor colectivitatii sau grupului, stramutari masive de populate prin migratie, declin demografic si pierderea identitatii culturale si spirituale pana la disolutia statului.
CAPITOLUL II - Dispozitii privind fondul reglementarii
Art.5. (1)- In executarea prezentei legi se suspenda pe o perioada de 3 ani obligatiile ce decurg din contractele de credit pentru consumatori, incheiate de cetatenii romani cu institutiile de credit pe teritoriul Romaniei, aflati in situatia de saracie extrema. Pe perioada mentionata, institutiile bancare isi vor acoperii cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor, din rezerva constituita in acest scop la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei.
(2) Dupa expirarea perioadei prevazuta la alin. (1). consumatorii vor relua plata ratelor neexpirate in termenul de 3 ani, mentionat, numai de la implinirea acestui termen, pentru viitor, cu reducerea corespunzatoare a dobanzilor aferente acestora, la nivelul celor practicate in raporturile interbancare, precum si al celor existente in momentul de fata la institute cu profil bancar, din statele occidentale, dupa caz.
(3) Pe perioada prevazuta la alin. (1) se suspenda de drept orice executare silita impotriva consumatorului, prevazuta in contractul de creditare sau in orice alta dispozitie legala.
(4) Nivelul dobanzilor prevazute la alin. (2) se va extinde la toate contractele de creditare incheiate cu institutiile bancare din Romania, de celelalte categorii ale populatiei, care nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi, sub aspectul vulnerabilitapi si al starii de saracie, reglementate de prezentul act normativ.
Art.6. - Prezenta lege recunoaste dreptul de suspendare a obligatiilor ce decurg din contractele de credit pentru consumatori numai persoanelor si familiilor afectate de flagelul saraciei care solicita in mod expres suspendarea legala pentru cauza de forta majora.
Art.7. - Notificarea institutiei de credit de catre persoanele aflate in situatie de forta majora, in conditiile prezentei legi, se comunica prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale, care apara potrivit legii, interesele reale ale comunitatilor locale si care au obligatia efectuarii anchetei sociale la domiciliul consumatorului prin care se face dovada fortei majore dovedite in conditiile legii. In acest scop, consumatorul va depune o cerere la autoritatea administratiei publice locale, pe raza careia functioneaza unitatea bancara cu, care a contractat creditul.
Art.8. - (1) Notificarea trebuie sa cuprinda obligatoriu, pe langa datele de identificare ale institutiei de credit si numarul contractului de credit, declaratia pe proprie raspundere a consumatorului cu privire la situajia de forta majora si ancheta sociala corespunzatoare.
(2) Orice notificare ce nu contine elementele enumerate va fi considerate nula de
drept.
Art.9. - Autoritatea administratiei publice locale angajata sa certifice cuprinsul notificarii are obligatia sa faca mentiuni in textul acesteia despre informarea solicitantului privind consecinjele declaratiilor neadevarate cu privire la situatia de forta majora.
Art.10. - (1) Notificarea va fi incheiata in atatea exemplare originale cate parti sunt in contract, plus un exemplar care va ramane la autoritatea administratiei publice locale.
(2) Exemplarul original eliberat solicitantului reprezinta certificatul declaratiei de forta majora care suspenda de drept obligatiile ce decurg din contractele de credit in conditiile prezentei legi.
Art.11. - Institutia de credit notificata potrivit legii de catre persoana care se declara in situate de forta majora, poate solicita autoritatilor competente verificarea veniturilor solicitantului.
Art.12. - Pentru asigurarea activitajii institutiilor de credit persoanele care beneficiaza de suspendarea obhgatiilor contractuale pentru debite mai mari de 10.000 (zece mii) de euro, sunt obligate sa plateasca pe perioada suspendarii o suma in echivalent a zece euro lunar din valoarea totala a sumelor contractate cu institutia de credit, indiferent de moneda in care este contractat imprumutul.
Art.13. - Nerespectarea obligatiei prevazuta in articolul precedent pe o perioada mai mare de 30 de zile de la implinirea termenului de plata atrage dupa sine anularea dreptului de suspendare a obligatiilor contractuale.
Art.14. - Orice persoana beneficiara a drepturilor prezentei legi poate sa solicite institutiei de credit notificate, in interiorul termenului de suspendare, reluarea platilor in cuantumurile stabilite in conditiile prevazute la art.5 din prezenta lege.
Art.15. - La cerere, pot beneficia de suspendarea obligatiilor contractuale, in conditiile prezentei legi, persoanele juridice de drept privat cu rol activ in societate care incheie contracte de munca cu doua sau mai multe persoane aflate in stare de saracie extrema, titulare ale certificatului declaratiei de forta majora si anchetei sociale corespunzatoare.
Art.16. - (1) Cererea de suspendare a obligator se adreseaza institutiei de credit cu care are raporturi contractuale persoana juridica si va fi insotita obligatoriu de copii legalizate ale contractelor de munca nou incheiate, certificatele declaratiei de forta majora, statele de plata intocmite pe ultima luna intreaga semnate de toti salariatii solicitantului, de adeverinta de plata a contributiilor angajatorului pentru veniturile angajajilor si ancheta sociala aferenta acestora.
(2) Conditiile de forma ale cererii de suspendare cat si a celorlalte inscrisuri anexate vor fi aceleasi ca si cele pentru persoane fizice.
Art.17. - (1) Pe perioada suspendarii obligator contractuale cu institutia de credit persoana juridica nu poate face concedieri individuate sau colective din motive ce nu tin de persoana angajatului.
(2) Orice concediere efectuata cu incalcarea alin. (1), atrage anularea dreptului de suspendare a obligatiilor contractuale.
CAPITOLUL III - Dispozitii speciale si tranzitorii
Art.18. - Prin derogare de la dispozrtiile codului de procedura civila in materia executarii silite, persoanele care beneficiaza de drepturile prevazute de prezenta lege sunt exceptate de la aplicarea acestor proceduri.
Art.19. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se suspenda de drept actele de executare silita si de evacuare aflate in derulare pentru persoanele care nu detin alta locuinta decat cea dobandita prin contract de credit de orice tip sau care se afla in situatia prevazuta la art. 2.
Art.20. - Actele de executare si cele subsecvente acestora intocmite cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi impotriva persoanelor care beneficiaza de drepturile conferite de aceasta, dupa declararea situatiei de forta majora, sunt nule de drept.
CAPITOLUL IV - Dispozitii finale
Art.21. - Pentru refacerea si intarirea coeziunii sociale orice cetatean ce realizeaza venituri peste media salariala pe economie, este obligat in virtutea art.4. din Constitutia Romaniei sa acorde sprijin persoanelor aflate in situatia de saracie extrema.
Art.22. - Pentru stimularea solidaritatii si participarii la lupta impotriva saraciei si pentru impiedicarea tragediilor in familiile ramase tara adapost in urma executarilor silite, persoanele din mediul privat vor putea pune la dispozitia acestora terenuri pentru constructia de locuinte sociale.
Art.23. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile de drept public si privat, structurile asociative, precum si institutiile de cult recunoscute de lege vor acorda sprijin persoanelor aflate in dificultate in vederea combaterii fenomenului saraciei extreme.
vineri, 8 aprilie 2011
FACIL NU-I ! NICI LA-NDEMANA !
GREU BLESTEM SI GREA POVARA ,
SA AI ...CUGETU-NGRADIT ,
DE HIDOSII DEMOCRATI ,
FARA FUND ,LA ...... BUZUNARE ????
Facil ...Nu-i !
Nici.... La-ndeman-a ;
Alor ...
Far' de DUH SI MINTE ,
Sa resalte-n ...
Barca ...vietii ....
La momentul ...
OPORTUN !
Cind se-ntimpla doar ...
O data ,
Ii curata... FERICIRE !!!
Dar la mine se ...
Repeta ,
Findca sunt tocmit ...
Anume ....
Sa gestionez ....
MINUNI !?
.............................................................
Oameni buni
SI
LUME DRAGA ,
Ar c-am fi ...
Propice vreme-a
SA NE CURATAM ...OGRADA ;
De DOCTRINA ...,,Democrata ''
Cand adusa , pe...,, senile'' ,
De factia ...Bolsevica ,
Cand din prerie ...sosita .
Insa nu ce-a...ASTEPTATA ,
Ci un avorton ...HIDOS ,
De sorginte ...
Clu-clux- clan !?!?
P.S.
Burjui eram pentru ,,rosii '' !!!!!!!!!!!!!?!?
Pentru ,,albastrii'' ...
Sunt nostalgic !?!?
Insa ei sunt tot ...
Aceea-si :
Brucan , Roman,Tismaneanu....
La origini ....Alogeni ,
Ce destructureaza ...Neamul ,
De peste un veac ...jumate !?
Ai ce le ziocea poetul....
Ca nu sunt ....
Urmasi ...ROMEI !!!
P.S."
Lepadati din voi balastul ...
Ce se cheama lasitate ;
Si ramaneti orbi si surzi ,,
La ce leorbaie ...perversii ,
De factura...Alogena !!!
..................................................................................................................
Dreptul in materie de pensie !
Pensia REPREZITA,
Ce ?
Pensia de drept !
Legea nr. 27/1966
Pensii SPECIALE !
I.O.V.R .
DECRET NR.245 DIN 28 Iulie 1977 .
Dec. Leg. 70.din 8 Febroarie 1990 .
DREPTURI SI FACILITATI !
Ce ?
Pensia de drept !
Legea nr. 27/1966
Pensii SPECIALE !
I.O.V.R .
DECRET NR.245 DIN 28 Iulie 1977 .
Dec. Leg. 70.din 8 Febroarie 1990 .
DREPTURI SI FACILITATI !
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=19225
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=19225
Decnspirare-a dublu -lui standard al democratiei de sorginte ...romaneasca !?
Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara - REPUBLICARE
TITLUL I: CAPITOLUL I: Dispozitii generale Art. 1Art. 2Art. 3Art. 4Art. 5Art. 6(1)Locurile de munca, dupa conditiile in care s-a desfasurat activitatea, se impart in trei grupe in raport cu influenta factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica si neuropsihica sau periculozitatea, dupa cum urmeaza:(3)Pentru fiecare an efectiv lucrat in locurile de munca incadrate in grupele I si II se acorda urmatoarele sporuri de vechime in munca:CAPITOLUL II: Pensia pentru limita de virstaArt. 7Art. 8(1)Pentru angajatii care au lucrat in locuri de munca incadrate in grupele I si II si au vechimea in munca de 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, virstele de pensionare prevazute la art. 7 se reduc cu cite:Art. 9Art. 10(1)Virstele de pensionare prevazute la art. 7, art. 8 si art. 9, pentru femei, se reduc cu:Art. 11Art. 12Art. 13(1)Pensia integrala pentru limita de virsta se stabileste in procente din salariul tarifar, la implinirea vechimii minime, dupa cum urmeaza:(3)Daca angajatii din grupele I si II de munca au o vechime mai mica de la grupa a III-a de munca, acordindu-se urmatoarele sporuri procentuale, proportional cu anii munciti in grupa I si a II-a:(4)Pentru fiecare an de vechime peste vechimea minima necesara obtinerii pensiei integrale pentru limita de virsta se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar.*)Art. 14CAPITOLUL III: Pensia de invaliditateArt. 15(3)Invaliditatile care dau drept la pensie sint de trei grade, in raport cu incapacitatea de munca si anume:Art. 16Art. 17Art. 18Art. 19Art. 20Art. 21*)(1)Cuantumul pensiei de invaliditate cauzata de accident de munca sau boala profesionala se stabileste, pentru angajati, in procente din salariul tarifar, in raport cu gradul de invaliditate si grupa de munca, astfel:a)pentru gradul I de invaliditate:(2)Pentru cei prevazuti la art. 17 lit. b, c si d, care nu au avut mai inainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotarire a Consiliului de Ministri.*)Art. 22(2)De asemenea, se acorda pensie de invaliditate cauzata de boala obisnuita celor care indeplinesc obligatii militare.Art. 23(1)Pensia de invaliditate prevazuta la art. 22 se acorda celor care indeplinesc obligatii militare indiferent de vechimea in munca, iar angajatilor daca au, la data ivirii invaliditatii, vechimea in munca in raport de virsta aratata in tabelul urmator:Art. 24(1)Cuantumul pensiei de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boala obisnuita, pentru angajatii care au vechimea prevazuta de art. 23, se stabileste in procente de baza din salariul tarifar, in raport cu gradul de invaliditate, astfel:a)pentru gradul I de invaliditate:(3)Pentru angajatii bolnavi de tuberculoza cuantumul pensiei se stabileste potrivit art. 21.Art. 25Art. 26Art. 27(1)Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale periodice, in ceea ce priveste capacitatea lor de munca, cu exceptia celor care:(2)Pensionarii de invaliditate pot cere revizuirea medicala ori de cite ori starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat.Art. 28(1)Invalizii de gradul I, care au vechimea in munca necesara pentru obtinerea pensiei pentru limita de virsta, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar daca nu au implinit virsta ceruta pentru obtinerea unei asemenea pensii.CAPITOLUL IV: Pensia de urmasArt. 29(1)Au drept la pensie de urmas, in conditiile prevazute pentru fiecare in parte, membrii de familie si anume: copiii, sotia, sotul, parintii, fratii si surorile, care se aflau in intretinerea sustinatorului decedat.Art. 30(1)Copiii au drept la pensie de urmas:(2)In cazul decesului unuia dintre parinti, copiii au drept la pensie de urmas, chiar daca parintele ramas in viata se afla in munca.Art. 31(1)Sotia sau sotul are drept la pensie de urmas, daca:(2)De asemenea, sotia are drept la pensie de urmas, pe tot timpul vietii, daca:Art. 32(1)Parintele are drept la pensie de urmas, daca:Art. 33(1)Fratii si surorile au drept la pensie de urmas:Art. 34Art. 35(1)Cuantumul pensiei de urmas se stabileste luindu-se ca baza de calcul:(4)Asupra bazei de calcul se aplica unul din urmatoarele procente:CAPITOLUL V: Ajutorul socialArt. 36(1)Angajatii care nu indeplinesc conditiile pentru obtinerea unei pensii si sint lipsiti de mijloace proprii de existenta au drept la ajutor social, ce se plateste din fondul de asigurari sociale de stat, daca se incadreaza in una din urmatoarele situatii:Art. 37Art. 38CAPITOLUL VI: Vechimea in muncaArt. 39Art. 40CAPITOLUL VII: Salariul tarifarArt. 41(1)Salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori incetarii activitatii salariate.a)pensia integrala pentru limita de virsta:b)pensia de invaliditate cauzata de accident de munca sau boala profesionalac)pensia de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boalaArt. 42(1)media salariilor tarifare lunare care se ia in considerare la calcularea pensiei se stabileste pe baza:CAPITOLUL VIII: Stabilirea pensiilor si ajutoarelor socialeArt. 43Art. 44Art. 45(1)Comisiile de contestatie se numesc prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si vor avea urmatoarea componenta:Art. 46(1)In cazul cind o persoana a lucrat in mai multe sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurari si pensii, i se va stabili pensie sau ajutor social pentru limita de virsta in cadrul asigurarilor sociale de stat, luindu-se in considerare perioadele cit a lucrat in aceste sectoare, numai daca cea mai mare parte din perioada de activitate pe care o are a lucrat efectiv ca angajat. Perioadele de timp cit a lucrat in alte sectoare de activitate se iau in considerare daca ele se recunosc ca vechime in munca pentru acordarea unui drept de pensie de catre acele sectoare.Art. 47Art. 48Art. 49CAPITOLUL IX; Transformarea si recalcularea pensiilor*):Art. 50(1)Pensia pentru limita de virsta a unui pensionar, care continua activitatea si care devine invalid ca urmare a unui accident de munca, unei boli profesionale sau tuberculozei poate fi transformata, la cererea pensionarului, in pensie de invaliditate cauzata de accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza.Art. 51(1)Pensionarul care ramine sau se reincadreaza in munca dupa pensionare are dreptul sa i se recalculeze pensia, luindu-se in considerare si timpul muncit dupa stabilirea initiala a pensiei, dupa cum urmeaza:b)pensionarului pentru limita de virsta recalcularea i se poate face numai o singura data, dupa pensionare*).(5)De prevederile alin. 3 beneficiaza, la cerere, si pensionarii de invaliditate care au fost trecuti, din oficiu, in categoria pensionarilor pentru limita de virsta. la transformarea pensiei acestora se ia in calcul numai perioada lucrata pina la implinirea virstei de 62 ani, barbatii si 57 ani, femeile*).Art. 52CAPITOLUL X: Suspendarea platii pensiei si ajutorului social si pierderea dreptului la pensie si ajutor socialArt. 53(1)Plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cit pensionarul:Art. 54Art. 55Art. 56CAPITOLUL XI: Cumulul pensiei cu salariulArt. 57Art. 58(1)Pensionarii prevazuti la art. 57 alin. 1 si 2 primesc, pe linga salariu, si pensia in intregime, pe timpul cit sint angajati:Art. 59(3)Pensionarii de invaliditate gradul I si II, care au recomandarea organelor de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca pentru prestarea unei activitati cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cit sint incadrati in munca, pensia in intregime.CAPITOLUL XII: Dispozitii finaleArt. 60Art. 61(1)Persoanele care dovedesc cu acte ca au cotizat la fostele asigurari sociale in alta calitate decit aceea de angajat si indeplinesc conditiile de virsta si vechime in munca, pot fi inscrise la pensie pentru limita de virsta, ca si angajatii, numai daca in ultimii 10 ani de activitate au lucrat ca angajati.Art. 62Art. 63(1)Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decit salariul tarifar pe baza careia aceasta a fost calculata.Art. 64Art. 65Art. 66Art. 67Art. 68Art. 69(1)Invalizii si accidentatii de razboi, urmasii acestora, precum si urmasii celor morti sau disparuti in razboi, primesc pensie potrivit prezentei legi in cuantumurile stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri.TITLUL II: PENSIA SUPLIMENTARACAPITOLUL XIII:Art. 70Art. 71Art. 72Art. 73(2)Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai putin de 20 ani, pensia suplimentara se stabileste astfel:Art. 74Art. 75TITLUL III: DISPOZITII COMUNE SI TRANZITORIICAPITOLUL XIV:Art. 76Art. 77Art. 78Art. 79(1)Ministerul Muncii, cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, va da instructiuni si indicatii obligatorii in vedere aplicarii unitare a prevederilor cuprinse in legislatia de pensii.(2)La Ministerul Muncii se constituie o Comisie centrala de pensii, in urmatoarea componenta:(7)Comisia centrala de pensii are urmatoarele atributii:Art. 80Art. 81Art. 82Art. 83Art. 84Art. 85Art. 86Art. 87(1)Cei care au pierdut dreptul la pensie sau ajutor social in baza legislatiei in vigoare pina la 31 decembrie 1966 si indeplinesc conditiile din prezenta lege pot cere pensie sau ajutor social dupa 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:Art. 88Art. 89Art. 90Art. 91
Decnspirare-a dublu -lui standard al democratiei de sorginte ...romaneasca !?
Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara - REPUBLICARE
In Republica Socialista Romania oamenii muncii au dreptul la asigurarea materiala in caz de batrinete sau incapacitate de munca, drept garantat de Constitutie.
Dezvoltarea permanenta si in ritm sustinut a economiei nationale si, pe aceasta baza, sporirea an de an a venitului national, fac posibila ridicarea continua a bunastarii oamenilor muncii - scopul fundamental al politicii Partidului Comunist Roman.
Consecvent acestei politici, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman a hotarit si cresterea veniturilor tuturor pensionarilor, hotarire care face necesara imbunatatirea actualului sistem de pensionare.
Regimul de pensionare imbunatatit va constitui unul din elementele insemnate ale sistemului general de cointeresare materiala, un factor stimulativ in productia bunurilor materiale si spirituale ale societatii noastre, asigurind angajatilor perspectiva obtinerii la pensionare a unor venituri corespunzatoare, pe masura contributiei aduse la dezvoltarea si propasirea patriei.
TITLUL I: PENSII DE ASIGURARI SOCIALE DE STAT
CAPITOLUL I: Dispozitii generaleArt. 1Art. 2Art. 3Art. 4Fondurile necesare platii pensiilor, a ajutorului sociale si a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor si membrilor lor de familie se realizeaza din contributiile intreprinderilor, altor organizatii si ale persoanelor fizice care angajeaza, precum si din sumele alocate in acest scop din bugetul de stat, fara nici o retinere din salariu.
Art. 5Art. 6(1)Locurile de munca, dupa conditiile in care s-a desfasurat activitatea, se impart in trei grupe in raport cu influenta factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica si neuropsihica sau periculozitatea, dupa cum urmeaza:grupa I de munca, in care se incadreaza locurile de munca cu conditii foarte vatamatoare, foarte grele sau foarte periculoase;
(2)Stabilirea locurilor de munca care se incadreaza in grupele I si II de munca se face pe baza criteriilor si de catre organele prevazute prin hotarire a Consiliului de Ministri.
(3)Pentru fiecare an efectiv lucrat in locurile de munca incadrate in grupele I si II se acorda urmatoarele sporuri de vechime in munca:CAPITOLUL II: Pensia pentru limita de virstaArt. 7Pensia integrala pentru limita de virsta se acorda angajatilor care au lucrat in locuri de munca incadrate in grupa a III-a, cel putin 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, dupa cum urmeaza:
a)la cererea unitatii, dupa implinirea virstei de 62 ani, barbatii si 57 ani, femeile; pentru profesorii si conferentiarii din invatamintul superior, precum si pentru directorii, directorii adjuncti stiintifici, secretarii stiintifici, sefii de sectie si sefii de sector-laborator din cercetarea stiintifica, dupa implinirea virstei de 65 ani, barbatii si 60 ani, femeile;
Art. 8(1)Pentru angajatii care au lucrat in locuri de munca incadrate in grupele I si II si au vechimea in munca de 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, virstele de pensionare prevazute la art. 7 se reduc cu cite:Art. 9Art. 10(1)Virstele de pensionare prevazute la art. 7, art. 8 si art. 9, pentru femei, se reduc cu:Art. 11(1)Personalul navigant profesionist din aeronautica civila are drept la pensie integrala pentru limita de virsta la implinirea virstei de 50 ani, daca are o vechime in munca de cel putin 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, in calitate de personal navigant.
(2)vechimea in munca in calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civila se stabileste in raport de functia indeplinita, numarul orelor de zbor si tipul de aeronava.
(3)Personalul navigant profesionist din aeronautica civila care are vechimea in munca, in aceasta calitate, ceruta pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de virsta, dar nu a implinit virsta de 50 ani si este oprit de organele competente sa mai exercite functii la bordul aeronavelor, deoarece nu mai corespunde din punct de vedere psihofizic, are drept la o pensie tranzitorie in cuantumul pensiei de invaliditate de gradul III, cauzata de boala obisnuita.
Art. 12(1)Personalul artistic din institutiile artistice care are o vechime efectiva in profesie de 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, are drept la pensie integrala pentru limita de virsta la implinirea virstelor ce se vor fixa prin hotarire a Consiliului de Ministri, in raport de functiile stabilite, dar nu mai putin de 50 ani, barbatii si 45 ani, femeile.
Art. 13(1)Pensia integrala pentru limita de virsta se stabileste in procente din salariul tarifar, la implinirea vechimii minime, dupa cum urmeaza:(2)Pentru cei care au lucrat in locuri de munca incadrate in grupele I si II, procentele de mai sus se aplica daca angajatii au lucrat efectiv, in acele locuri, cel putin 20 ani.
(3)Daca angajatii din grupele I si II de munca au o vechime mai mica de la grupa a III-a de munca, acordindu-se urmatoarele sporuri procentuale, proportional cu anii munciti in grupa I si a II-a:(4)Pentru fiecare an de vechime peste vechimea minima necesara obtinerii pensiei integrale pentru limita de virsta se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar.*)*) La stabilirea pensiei, pentru cei care aleg ca bază de calcul salarii tarifare de pină la 1 noiembrie 1972, vor fi avute în vedere şi prevederile art. III din Decretul nr. 386/1972 (a se vedea art. 41).
**) Procentele modificate se aplică, potrivit Decretului nr. 386/1972, cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 14CAPITOLUL III: Pensia de invaliditateArt. 15(2)Pensia de invaliditate se acorda la cererea celui indreptatit, a tutorelui sau a curatorului sau.
(3)Invaliditatile care dau drept la pensie sint de trei grade, in raport cu incapacitatea de munca si anume:a)invaliditatea de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si nevoia de ingrijire si supraveghere a invalidului de catre alta persoana;
Art. 16Art. 17Art. 18(1)Prin accident de munca, in intelesul prezentei legi, se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care provoaca invaliditate ori deces, survenite in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu, sarcinilor de stat sau obstesti ori practicii profesionale.
(2)Accidentul survenit in timpul deplasarii de la domiciliu spre locul de munca si de la locul de munca spre domiciliu se asimileaza, in sensul prezentei legi, cu accidentul de munca, daca s-a produs in perioada necesara pentru deplasare.
Art. 19Art. 20Art. 21*)(1)Cuantumul pensiei de invaliditate cauzata de accident de munca sau boala profesionala se stabileste, pentru angajati, in procente din salariul tarifar, in raport cu gradul de invaliditate si grupa de munca, astfel:a)pentru gradul I de invaliditate:(2)Pentru cei prevazuti la art. 17 lit. b, c si d, care nu au avut mai inainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotarire a Consiliului de Ministri.*)*) La stabilirea pensiei, pentru cei care aleg ca bază de calcul salarii tarifare de pină la 1 noiembrie 1972, vor fi avute în vedere şi prevederile art. III din Decretul nr. 386/1972 (a se vedea art. 41).
**) Procentele modificate se aplică, potrivit Decretului nr. 386/1972, cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 22(1)Pensia de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boala obisnuita se acorda angajatilor.
(2)De asemenea, se acorda pensie de invaliditate cauzata de boala obisnuita celor care indeplinesc obligatii militare.(3)*) Persoanele incadrate intr-un grad de invaliditate, care au implinit virsta de 60 ani, barbatii si 55 ani, femeile, si indeplinesc conditiile cerute pentru obtinerea pensiei de invaliditate, vor fi inscrise, din oficiu, la pensie pentru limita de virsta, drepturile stabilindu-se potrivit art. 24-26. Daca indeplinesc conditiile necesare pentru obtinerea pensiei pentru limita de virsta, pot cere calcularea pensiei potrivit art. 13 sau art. 14, dupa caz.
*) Prevederile alin. 3, introdus prin Decretului nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 23(1)Pensia de invaliditate prevazuta la art. 22 se acorda celor care indeplinesc obligatii militare indiferent de vechimea in munca, iar angajatilor daca au, la data ivirii invaliditatii, vechimea in munca in raport de virsta aratata in tabelul urmator:(2)Pentru angajatii bolnavi de tuberculoza nu se cere indeplinirea vreunei conditii de vechime in munca.
(3)Pensia se acorda numai daca invaliditatea a survenit in timpul termen de 90 zile de la incetarea activitatii salariate sau a obligatiilor militare, in acest din urma caz, numai daca cei in cauza au avut calitatea de angajat inainte de indeplinirea obligatiilor militare.
(4)Pensia se acorda si in cazul cind invaliditatea s-a ivit in termen de un an de la incetarea activitatii salariate sau a obligatiilor militare - pentru cei care au avut mai inainte calitatea de angajat - daca invaliditatea este o consecinta a unei boli contractate ori a unui accident survenit in timpul activitatii salariate sau a indeplinirii obligatiilor militare.
Art. 24(1)Cuantumul pensiei de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boala obisnuita, pentru angajatii care au vechimea prevazuta de art. 23, se stabileste in procente de baza din salariul tarifar, in raport cu gradul de invaliditate, astfel:a)pentru gradul I de invaliditate:(2)Pentru cei prevazuti la art. 22 alin. 2, care nu au avut mai inainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotarire a Consiliului de Ministri.
(3)Pentru angajatii bolnavi de tuberculoza cuantumul pensiei se stabileste potrivit art. 21.*) La stabilirea pensiei, pentru cei care aleg ca bază de calcul salarii tarifare de pină la 1 noiembrie 1972, vor fi avute în vedere şi prevederile art. III din Decretul nr. 386/1972 (a se vedea art. 41).
**) Procentele modificate se aplică, potrivit Decretului nr. 386/1972, cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
***) Prevederile alin. 3, introdus prin Decretului nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 25Art. 26Art. 27(1)Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale periodice, in ceea ce priveste capacitatea lor de munca, cu exceptia celor care:(2)Pensionarii de invaliditate pot cere revizuirea medicala ori de cite ori starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat.(3)*) Pensionarii de invaliditate beneficiaza de prevederile alin. 2 numai pina la implinirea virstei de 60 ani, barbatii si 55 ani, femeile. Pensionarii de invaliditate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale pot cere revizuirea medicala si dupa implinirea acestor virste.
*) Prevederile alin. 3 introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 28(1)Invalizii de gradul I, care au vechimea in munca necesara pentru obtinerea pensiei pentru limita de virsta, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar daca nu au implinit virsta ceruta pentru obtinerea unei asemenea pensii.*) Potrivit art. V alin. 2 din Decretul nr. 970/1968, pensionarii de invaliditate inscrisi la pensie pina la 23 octombrie 1968 - data intrarii in vigoare a Decretului nr. 970/1968 - care primesc cuantumul pensiei pentru limita de virsta, vor beneficia in continuare de acest cuantum si in cazul schimbarii gradului de invaliditate, cu exceptia celor ce sint trecuti in gradul III si care nu au vechimea necesara obtinerii pensiei integrale pentru limita de virsta sau care, avind aceasta vechime, sint revizuibili.
(2)De dispozitiile alin. 1 beneficiara atit cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cit si cei care solicita inscrierea la pensie.
CAPITOLUL IV: Pensia de urmasArt. 29(1)Au drept la pensie de urmas, in conditiile prevazute pentru fiecare in parte, membrii de familie si anume: copiii, sotia, sotul, parintii, fratii si surorile, care se aflau in intretinerea sustinatorului decedat.*) Prevederile alin. 1 si 3, astfel cum au fost modificate prin Decretul nr. 386/1972, si ale alin. 4, introdus prin acelasi decret, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
(2)Membrii de familie au drept la pensie de urmas numai daca cel decedat era pensionar sau daca, la data decesului, indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
(3)Daca cel decedat nu era pensionar, dar indeplinea conditiile de vechime in munca pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta, membrii de familie au drept la pensie de urmas, indiferent de data cind a survenit decesul sustinatorului.
Art. 30(1)Copiii au drept la pensie de urmas:(2)In cazul decesului unuia dintre parinti, copiii au drept la pensie de urmas, chiar daca parintele ramas in viata se afla in munca.(3)*) Copiii se considera ca se aflau in intretinerea sustinatorului decedat prin insasi calitatea lor de copii.
*) Prevederile alin. 3, introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 31(1)Sotia sau sotul are drept la pensie de urmas, daca:*) Prevederile alin. 3, modificat prin Decretul nr. 386/1972, si ale alin. 5 si 6, introduse prin acelasi decret, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
(2)De asemenea, sotia are drept la pensie de urmas, pe tot timpul vietii, daca:(3)Sotia sau sotul are drept la pensie de urmas pe timpul cit nu este salariat, membru al unei cooperative mestesugaresti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
(4)Sotia sau sotul care nu indeplinesc conditiile prevazute in alin. 1 si 2 are drept la pensie de urmas pina la incadrarea in munca, dar nu mai mult de 6 ani de la decesul sustinatorului.
(5)Sotia sau sotul care solicita pensie de urmas in temeiul alin. 1 lit. a sau c are drept la aceasta pensie daca durata casatoriei a fost de cel putin 5 ani, in cazul in care la data casatoriei sustinatorul era pensionar pentru limita de virsta; in cazul in care decesul sustinatorului a fost cauzat de un accident, de orice natura, sau de boala profesionala, pensia de urmas se acorda indiferent de durata casatoriei.
Art. 32(1)Parintele are drept la pensie de urmas, daca:*) Prevederile alin. 2, modificat prin Decretul nr. 386/1972, si ale alin. 3, introduse prin acelasi decret, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 33(1)Fratii si surorile au drept la pensie de urmas:*) Prevederile alin. 3 si 4, introduse prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
(2)Fratii si surorile au drept la pensie de urmas, daca la data cererii de pensie sint orfani de ambii parinti. In cazul ca au parinti in viata, pensia se acorda numai daca acestia nu primesc pensie, nu sint incadrati in munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
Art. 34(1)In cazul cind sotia sau sotul supravietuitor ori unul din parintii decedatului nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 31 sau 32, beneficiaza de pensie de urmas, pe tot timpul cit nu sint incadrati in munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, daca vreuna din aceste persoane ingrijeste unu sau mai multi copii, frati sau surori ai decedatului, care nu au implinit virsta de 16 ani, pina la implinirea acestei virste ori pina la casatoria sau decesul lor, intervenite inainte de implinirea virstei mentionate mai sus.
Art. 35(1)Cuantumul pensiei de urmas se stabileste luindu-se ca baza de calcul:(2)In cazul cind celui decedat i se cuvenea sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevazute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasa.
(3)Pentru stabilirea pensiei de urmas cuvenita copiilor orfani de ambii parinti se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit parintilor decedati. In acest caz se vor lua in considerare pensiile cele mai avantajoase, ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit parintilor, dupa normele prevazute la alin. 1 si 2.
(4)Asupra bazei de calcul se aplica unul din urmatoarele procente:CAPITOLUL V: Ajutorul socialArt. 36(1)Angajatii care nu indeplinesc conditiile pentru obtinerea unei pensii si sint lipsiti de mijloace proprii de existenta au drept la ajutor social, ce se plateste din fondul de asigurari sociale de stat, daca se incadreaza in una din urmatoarele situatii:Art. 37Art. 38CAPITOLUL VI: Vechimea in muncaArt. 39(1)Vechime in munca se considera perioada cit o persoana a activat in calitate de angajat, indiferent de felul contractului de munca si de modul de remunerare a muncii, situatiile prevazute in Codul muncii ca fiind vechime sau vechime neintrerupta in munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasiala sau alte perioade stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri in care o persoana a desfasurat o activitate sau, datorita unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost impiedicata de a o desfasura.
(2)Pentru angajatii care presteaza munca mai putin de o norma intreaga, vechimea in munca se ia in considerare proportional cu norma intreaga.
Art. 40CAPITOLUL VII: Salariul tarifarArt. 41(1)Salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori incetarii activitatii salariate.*) Potrivit prevederilor art. III al Decretului nr. 386/1972, persoanelor care solicita acordarea pensiei dupa data intrarii in vigoare a acestui decret si isi aleg ca baza de calcul a pensiei, potrivit art. 41 din Legea nr. 27/1966, salarile tarifare de incadrare din 5 ani anteriori datei de 1 noiembrie 1972, li se adauga la pensia rezultata din calcul un spor de 10 la suta.
Sporul de 10 la suta prevazut la alineatul precedent nu se aplica pensiilor stabilite pe baza procentelor de calcul imbunatatite de la art. 13, 21 si 24. In aceste cazuri pensia rezultata din aplicarea procentelor de baza asupra salariilor tarifare de pina la 1 noiembrie 1972 nu va putea fi mai mica de:
a)pensia integrala pentru limita de virsta:b)pensia de invaliditate cauzata de accident de munca sau boala profesionalac)pensia de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boala(2)Pentru angajatii care au lucrat cel putin 10 ani in locuri de munca ce se incadreaza in grupele I si II, salariul tarifar care se ia ca baza de calcula la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 15 ani premergatori incetarii activitatii salariate.
Art. 42(1)media salariilor tarifare lunare care se ia in considerare la calcularea pensiei se stabileste pe baza:(2)Pentru angajatii care cumuleaza doua functii, la stabilirea mediei salariilor tarifare lunare se ia in considerare salariul tarifar al functiei de baza, iar pentru cei care sint incadrati in posturi cu o jumatate de norma, salariul tarifar de incadrare corespunzator normei intregi. Angajatii care cumuleaza doua norme intregi de munca pot opta pentru salariul cel mai avantajos.
CAPITOLUL VIII: Stabilirea pensiilor si ajutoarelor socialeArt. 43(1)Stabilirea pensiei si ajutorului social se face prin decizii date de catre organele de pensii din cadrul directiilor sau oficiilor pentru probleme de munca si ocrotiri sociale.
Art. 44Art. 45(1)Comisiile de contestatie se numesc prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si vor avea urmatoarea componenta:Art. 46(1)In cazul cind o persoana a lucrat in mai multe sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurari si pensii, i se va stabili pensie sau ajutor social pentru limita de virsta in cadrul asigurarilor sociale de stat, luindu-se in considerare perioadele cit a lucrat in aceste sectoare, numai daca cea mai mare parte din perioada de activitate pe care o are a lucrat efectiv ca angajat. Perioadele de timp cit a lucrat in alte sectoare de activitate se iau in considerare daca ele se recunosc ca vechime in munca pentru acordarea unui drept de pensie de catre acele sectoare.Personalul cultelor va fi inscris la pensie in cadrul asigurarilor sociale de stat, daca a incetat activitatea pina la 1 ianuarie 1959 sau daca, continuind activitatea si dupa aceasta data, a lucrat in ultima perioada ca angajat cuprins in sectorul asigurarilor sociale de stat. Timpul cit o persoana a lucrat ca membru in cooperativele agricole de productie nu poate fi folosit pentru obtinerea unui drept de pensie sau ajutor social in cadrul asigurarilor sociale de stat, ori pentru recalcularea pensiei in acest sector.
(2)Vechimea in munca avuta in calitate de angajat va fi luata in considerare de fiecare dintre sectoarele de activitate respective cu sisteme proprii de asigurari si pensii, cu exceptia sectorului cooperativei agricole de productie.
(3)In cazul cind nu este indeplinita conditia prevazuta la alin. 1 pentru stabilirea dreptului in cadrul asigurarilor sociale de stat si cel in cauza opteaza pentru pensie in cadrul acestui sector, i se va putea stabili pensia numai pe baza vechimii avute ca angajat, fara a se lua in considerare si activitatea prestata in alte sectoare.
Art. 47(1)Incadrarea in grade de invaliditate se face prin decizii date de catre comisiile de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.
Art. 48Art. 49(1)Sumele platite fara temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, se recupereaza de la cei care le-au primit.
(2)In cazul in care sumele platite fara temei nu pot fi recuperate de la acestia, angajatii care se fac vinovati de producerea daunei vor fi tinuti raspunzatori, potrivit dispozitiilor Codului muncii.
(3)Recuperarea de la pensionari sau beneficiari de ajutor social a sumelor platite fara temei se face pe baza deciziei date de organele de pensii, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunica celui in cauza si poate fi atacata in conditiile art. 43 si 44, contestatia suspendind executarea pina la solutionarea ei definitiva.
CAPITOLUL IX; Transformarea si recalcularea pensiilor*):*) Potrivit prevederilor art. IV din decretul nr. 386/1972, in cazul recalcularii sau transformarii pensiilor dupa 1 noiembrie 1972, fara modificarea bazei de calcul, la pensia rezultata se adauga suma cu care a fost majorata pensia in baza Decretului nr. 315/1972, cu exceptia pensiilor calculate pe baza procentelor imbunatatite, care se stabilesc potrivit dispozitiilor legale in vigoare la data cererii de recalculare sau transformare. Pensiile recalculate sau transformate dupa 1 noiembrie 1972, cu modificarea bazei de calcul, se stabilesc potrivit legii in vigoare la data cererii de recalculare sau transformare, fara nici o majorare.
Art. 50(1)Pensia pentru limita de virsta a unui pensionar, care continua activitatea si care devine invalid ca urmare a unui accident de munca, unei boli profesionale sau tuberculozei poate fi transformata, la cererea pensionarului, in pensie de invaliditate cauzata de accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza.*) Prevederile alin. 3, introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Potrivit dispozitiilor art. V din Decretul nr. 386/1972, pensionarii de invaliditate de orice grad, cauzata de accident in afara de munca sau boala obisnuita, care la 1 noiembrie 1972 au implinit virsta de 60 ani, barbatii si 55 ani, femeile, vor fi trecuti, din oficiu, pe aceasta data, in categoria pensionarilor pentru limita de virsta cu mentinerea cuantumului de pensie avut, inclusiv indemnizatia de ingrijire pentru invalizi de gradul I, precum si a dreptului ca, la indeplinirea conditiilor necesare obtinerii pensiei pentru limita de virsta, sa ceara calcularea pensiei potrivit art. 13 sau art. 14 din Legea nr. 27/1966, dupa caz.
Pensionarii de invaliditate, trecuti din oficiu in categoria pensionarilor pentru limita de virsta, care au implinit virsta de 62 ani, barbatii si 57 ani, femeile, si sint incadrati in munca la 1 noiembrie 1972, beneficiaza, in continuare, de dispozitiile art. 59 din Legea nr. 27/1966 o perioada de 6 luni de la data intrarii in vigoare a decretului nr. 386/1972. Dupa expirarea perioadei de 6 luni, cumulul pensiei cu salariul este admis in conditiile prevazute de art. 57 si art. 58 din Legea nr. 27/1966.
Pensionarii de invaliditate, trecuti din oficiu in categoria pensionarilor pentru limita de virsta la 1 noiembrie 1972, care continua sa primeasca cuantumul pensiei de invaliditate avut anterior, pot beneficia, la cerere, de dispozitiile art. 51 din Legea nr. 27/1966, luindu-li-se in considerare perioada lucrata dupa pensionare, inclusiv cele 6 luni lucrate in conditiile alineatului de mai sus.
(2)Pensionarii de invaliditate de orice grad pot cere transformarea pensiei de invaliditate in pensie pentru limita de virsta, daca indeplinesc conditiile de vechime in munca si de virsta, prevazute de lege, pentru acordarea unei pensii pentru limita de virsta.
(3)Pensionarii de invaliditate de orice grad, la implinirea virstei de 60 ani barbatii si 55 ani, femeile, cu exceptia celor a caror invaliditate a fost cauzata de un accident de munca sau de o boala profesionala, vor fi trecuti, din oficiu, in categoria pensionarilor pentru limita de virsta, cu mentinerea cuantumului pensiei de invaliditate, inclusiv a indemnizatiei de ingrijire, acordata invalizilor de gradul I. Acestia pot cere calcularea pensiei, potrivit art. 13 sau art. 14, la indeplinirea conditiilor necesare obtinerii pensiei pentru limita de virsta.
Art. 51(1)Pensionarul care ramine sau se reincadreaza in munca dupa pensionare are dreptul sa i se recalculeze pensia, luindu-se in considerare si timpul muncit dupa stabilirea initiala a pensiei, dupa cum urmeaza:a)pensionarului de invaliditate i se poate recalcula pensia atunci cand solicita adaugarea unor perioade de vechime de cel putin un an;
b)pensionarului pentru limita de virsta recalcularea i se poate face numai o singura data, dupa pensionare*).(2)Pensionarul prevazut la alin. 1 poate cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 41, fie salariul avut in vederea la stabilirea initiala a pensiei, fie salariile realizate in perioada lucrata dupa pensionare, numai daca a lucrat in aceasta perioada cel putin 3 ani.
(3)Pensionarul de invaliditate aflat in situatiile prevazute la alin. 1, care a continuat activitatea cel putin 3 ani, dintre care o perioada dupa 1 ianuarie 1967, si care cere transformarea pensiei de invaliditate in pensie pentru limita de virsta, poate solicita ca, odata cu adaugarea timpului lucrat dupa pensionare, sa foloseasca ca baza de calcul fie salariile tarifare din perioada lucrata dupa pensionare - astfel cum este prevazut la art. 41 - fie salariul avut in vedere la stabilirea initiala a pensiei adus la nivelul celui in vigoare la data cererii de transformare.
(4)In cazul in care pensionarul isi continua activitatea in alt sector de munca decit acela care i-a stabilit pensia, recalcularea se face in conditiile aratate la alin. 1 si 2 de catre sectorul care ii plateste pensia.
(5)De prevederile alin. 3 beneficiaza, la cerere, si pensionarii de invaliditate care au fost trecuti, din oficiu, in categoria pensionarilor pentru limita de virsta. la transformarea pensiei acestora se ia in calcul numai perioada lucrata pina la implinirea virstei de 62 ani, barbatii si 57 ani, femeile*).*) Prevederile alin. 5 introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 52In cazul cind se schimba gradul de invaliditate al unui pensionar cu pensie de invaliditate cauzata de accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza, intr-un grad de invaliditate mai mare, datorita unei boli obisnuite sau unui accident in afara de munca, pensia se va recalcula la procentele corespunzatoare noului grad de invaliditate pentru accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza.
CAPITOLUL X: Suspendarea platii pensiei si ajutorului social si pierderea dreptului la pensie si ajutor socialArt. 53(1)Plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cit pensionarul:*) Dispozitia de la alin. 1 lit. d a fost abrogata prin Decretul nr. 96/1971, cu incepere de la data de 15 aprilie 1971.
(2)De asemenea, daca sotul supravietuitor, pensionar urmas, s-a recasatorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cit dureaza noua casatorie, cu exceptia situatiilor in care persoana cu care s-a recasatorit este, la rindul ei, pensionar urmas sau pensionar de invaliditate, nu este incadrata in munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
(3)Plata ajutorului social se suspenda in situatiile prevazute la alin. 1 lit. a si b, precum si pe timpul in care beneficiarul realizeaza venituri de orice natura egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva sau mai mari.
(4)Membrii de familie ai pensionarilor sau beneficiarilor de ajutor social aflati in situatia prevazuta la alin. 1 lit. b, care indeplinesc conditiile pentru a primi pensie sau ajutor social de urmas, au drept la pensia sau ajutorul social care li s-ar fi cuvenit in aceasta calitate pe timpul suspendarii platii drepturilor sustinatorilor.
Art. 54(1)In cazul prevazut de art. 53 alin. 1 lit. b, daca hotarirea de condamnare a fost desfiintata si cel in cauza a fost achitat, se vor plati sumele datorate pe intreaga durata a suspendarii, scazindu-se sumele platite urmasilor.
(2)In caz de executare a pedepsei sau de gratiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate si care a condus la suspendarea platii pensiei sau ajutorului social, plata se reia cu incepere din prima zi a lunii urmatoare aceleia in care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost eliberat.
Art. 55instantele judecatoresti au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data arestarii pensionarului sau beneficiarului de ajutor social in baza unei hatariri de condamnare ramase definitiva, sa comunice aceasta situatie, in scris, organului de pensii respectiv, in vederea suspendarii platii pensiei sau ajutorului social.
Art. 56CAPITOLUL XI: Cumulul pensiei cu salariulArt. 57(1)Pensionarii cu pensii integrale pentru limita de virsta, precum si pensionarii cu pensii acordate prin hatariri ale Consiliului de Ministri si ale altor organe competente, strict necesari unitatilor, mentinuti sau reincadrati in munca in functii admise la cumul, au dreptul, pe timpul cit lucreaza, sa primeasca pe linga salariu, si 50 la suta din pensie, dar nu mai putin de 500 lei.
Art. 58(1)Pensionarii prevazuti la art. 57 alin. 1 si 2 primesc, pe linga salariu, si pensia in intregime, pe timpul cit sint angajati:Art. 59(1)Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cit sint angajati, pe linga salariu, si pensia in intregime, fara ca acestea impreuna sa poata depasi salariul tarifar in vigoare, corespunzator functiei avute la data pensionarii de invaliditate.
(2)In cazul in care salariul tarifar impreuna cu pensia ori numai salariul tarifar depasesc salariul tarifar in vigoare, corespunzator functiei avute la data pensionarii de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspenda, dupa caz. Salariul tarifar in vigoare este cel din luna pentru care se face plata.
(3)Pensionarii de invaliditate gradul I si II, care au recomandarea organelor de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca pentru prestarea unei activitati cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cit sint incadrati in munca, pensia in intregime.(4)*) De prevederile alin. 1 si 2 beneficiaza, pina la implinirea virstei de 62 ani, barbatii si 57 ani, femeile, si pensionarii de invaliditate gradul III, carora, la trecerea, din oficiu, in categoria pensionarilor pentru limita de virsta, li s-a mentinut cuantumul pensiei de invaliditate.
*) Prevederile alin. 4, introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
CAPITOLUL XII: Dispozitii finaleArt. 60(1)Persoanele care au desfasurat activitate revolutionara inainte de 23 August 1944 au dreptul la pensie in cadrul asigurarilor sociale de sta, in conditiile prezentei legi.
(2)Perioada de detinere in inchisori si lagare ca urmare a activitatii revolutionare desfasurate pina la 23 August 1944 constituie vechime in munca. Pentru fiecare an cit persoana in cauza s-a aflat intr-o astfel de detinere se acorda cite 6 luni spor de vechime.
Art. 61(1)Persoanele care dovedesc cu acte ca au cotizat la fostele asigurari sociale in alta calitate decit aceea de angajat si indeplinesc conditiile de virsta si vechime in munca, pot fi inscrise la pensie pentru limita de virsta, ca si angajatii, numai daca in ultimii 10 ani de activitate au lucrat ca angajati.*) Prevederile alin. 2 si 3, modificate prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
(2)Cei care au o vechime in munca de cel putin 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, dar nu au lucrat cel putin 10 ani ca angajati, au drept la o pensie de 650 lei lunar.
(3)Cei care au o vechime in munca mai mica de 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, dar nu mai putin de 10 ani si nu indeplinesc conditia de vechime ca angajati, prevazuta la alin. 1, au dreptul la o pensie calculata din pensia de 650 lei, proportional cu vechimea dovedita, fara a putea fi mai mica de 455 lei lunar.
(4)Urmasii celor prevazuti la alin. 1-3 inclusiv au drept la pensie de urmas in conditiile prezentei legi.
(5)Cei care au o vechime in munca de 25 ani, barbatii si 20 ani, femeile, pensionati pentru timpul cotizat la fostele asigurari sociale in alta calitate decit aceea de angajat, si au lucrat dupa pensionare cel putin 10 ani ca angajati, pot cere stabilirea unei pensii pentru limita de virsta, folosind ca baza de calcul media salariilor tarifare lunare din 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani.
Art. 62Art. 63(1)Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decit salariul tarifar pe baza careia aceasta a fost calculata.(2)*) Nimeni nu poate primi decit o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este platita ori de legea in care este prevazut dreptul la pensie, cu exceptia celor prevazuti la art. 46 alin. 5 si art. 69 alin. 2. In cazul in care o persoana ce are drept la pensie in cadrul asigurarilor sociale de sta si I.O.V.R. a lucrat o perioada ca membru in cooperativele agricole de productie, va putea primi, pe linga pensia de asigurari sociale si I.O.V.R., si pensia de la sectorul cooperatiei agricole de productie pentru perioada cit a lucrat in acest sector.
*) Prevederile alin. 2, modificat prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
Art. 64Art. 65Art. 66(1)Pensia si ajutorul social se platesc cu incepere de la data desfacerii contractului de munca, data incetarii platii ajutorului pentru incapacitate temporara de munca sau data decesului sustinatorului, dupa caz, daca cererea impreuna cu toate actele necesare a fost depusa la organele de pensii in termen de cel mult trei luni de la ivirea acestor situatii.
(2)Daca cererea impreuna cu toate actele necesare nu a fost depusa in termenul prevazut la alin. 1, pensia si ajutorul social se platesc cu incepere de la intii a lunii urmatoare aceleia in care cererea cu actele a fost depusa la organele de pensii.
(3)Pensia pentru limita de virsta, pentru cei carora nu li s-a desfacut contractul de munca, se plateste cu incepere de la intii a lunii urmatoare aceleia in care s-a depus cererea impreuna cu actele necesare la organele de pensii.
Art. 67(1)Contractul de munca al angajatilor pensionati la cererea unitatii se desface pe data inscrierii la pensie. Nedesfacerea contractului de munca atrage anularea deciziei de pensionare.
Art. 68Art. 69(1)Invalizii si accidentatii de razboi, urmasii acestora, precum si urmasii celor morti sau disparuti in razboi, primesc pensie potrivit prezentei legi in cuantumurile stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri.(2)*) Invalizii si accidentatii de razboi mari mutilati, precum si cei incadrati in gradul I sau II de invaliditate, au dreptul ca la incetarea activitatii sa beneficieze, pe linga pensia I.O.V.R., si de orice alta pensie pentru activitatea depusa dupa invaliditatea in razboi.
*) Prevederile alin. 2, introdus prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
TITLUL II: PENSIA SUPLIMENTARACAPITOLUL XIII:Art. 70Art. 71(1)Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeaza din contributia tuturor angajatilor. Aceasta contributie este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de incadrare si se varsa prin unitati, intr-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania.
(2)Contributia nu se retine pe timpul cit angajatul se afla in incapacitate temporara de munca, in concediu de studii sau in concediu fara plata, daca aceste concedii nu depasesc 30 zile intr-un an calendaristic. Aceste perioade se considera insa ca perioade de contributie. Contributia nu se retine nici pe timpul concediilor fara plata mai mari de 30 zile, insa acest timp nu se considera perioada de contributie.
Art. 72Art. 73(1)Cuantumul pensiei suplimentare, pentru cei care au contribuit cel putin 20 ani la fondul acestei pensii, este de 16 la suta din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurari sociale.
(2)Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai putin de 20 ani, pensia suplimentara se stabileste astfel:(3)pentru beneficiarii de ajutor social pentru limita de virsta, pensia suplimentara se calculeaza pe baza mediei salariilor tarifare lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva. Pentru beneficiarii de ajutor social invalizi, care au lucrat mai putin de 5 ani, pensia suplimentara se stabileste pe baza mediei salariilor tarifare lunare din perioada de activitate.
(4)Angajatii care, pina la data pensionarii, au contribuit mai putin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentara, nu au drept la aceasta pensie. Fac exceptie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionarii urmasi si beneficiarii de ajutor social urmasi care vor primi pensia suplimentara calculata in procentul prevazut pentru 1-2 ani de contributie.
(5)Celor prevazuti la alin. 4, care nu au drept la pensie suplimentara, li se vor restitui sumele platite cu titlu de contributie.
(6)Angajati care au implinit limita de virsta sau sint invalizi si au incetat activitatea fara a putea fi inscrisi la pensie sau ajutor social, deoarece nu indeplinesc conditiile prevazute de lege, au drept la pensie suplimentara, daca au contribuit cel putin 12 luni. In aceste situatii baza de calcul a pensiei suplimentare va fi cea prevazuta la alin. 3.
Art. 74Art. 75TITLUL III: DISPOZITII COMUNE SI TRANZITORIICAPITOLUL XIV:Art. 76Art. 77(1)Pensionarii si beneficiarii de ajutor social ale caror pensii sau ajutoare sociale sint egale sau mai mici decit cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident de munca sau boala profesionala, precum si membrii de familie ai acestora, au dreptul, in mod gratuit, la asistenta medicala, medicamente si materiale sanitare si pentru tratamentul ambulatoriu.
Art. 78Art. 79(1)Ministerul Muncii, cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, va da instructiuni si indicatii obligatorii in vedere aplicarii unitare a prevederilor cuprinse in legislatia de pensii.*) Prevederile alin. 2, 3, 4, 5, 6 si 7 introduse prin Decretul nr. 386/1972, se aplica cu incepere de la data de 1 noiembrie 1972.
(2)La Ministerul Muncii se constituie o Comisie centrala de pensii, in urmatoarea componenta:(3)Componenta nominala a Comisiei centrale de pensii se stabileste de Colegiul Ministerului Muncii, la propunerea organelor ai caror delegati fac parte din comisie.
(4)La sedintele Comisiei centrale de pensii pot fi invitati reprezentati ai celorlalte sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurari sociale si pensii, interesate in examinarea problemelor supuse dezbaterii.
(5)Secretariatul Comisiei centrale de pensii va fi asigurat de Directia generale de asigurari sociale si pensii din Ministerul Muncii.
(6)Comisia centrala de pensii lucreaza pe baza unui regulament aprobat de Colegiul Ministerului Muncii.
(7)Comisia centrala de pensii are urmatoarele atributii:a)elaboreaza proiecte de instructiuni si indicatii pe baza si in executarea legislatiei de pensii, ce se supun ministrului muncii spre a fi emise potrivit alin. 1;
Art. 80(1)Cererile de pensie sau ajutor social, precum si contestatiile introduse inainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pina la aceasta data, vor fi solutionate dupa normele legale in vigoare la data cererii.
Art. 81Art. 82(1)Pensionarii pentru limita de virsta, pensionarii de invaliditate si beneficiarii de ajutor social aflati in plata la 31 decembrie 1966, pot cere dupa 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adaugarea unor perioade de vechime in munca, care conform legislatiei in vigoare pina la acea data nu le-au fost luate in considerare si care, potrivit noii legi, constituie vechime in munca.
(2)De prevederile alin. 1 beneficiaza si pensionarii urmasi ai caror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate in considerare la stabilirea pensiei.
(3)Recalcularea drepturilor prin adaugarea vechimii prevazute la alin. 1 si 2 se va face pe baza salariului folosit la pensionare, sau mediei salariilor din ultimele 12 luni de activitate, pentru beneficiarii de ajutor social.
Art. 83(1)Pensionarilor pentru limita de virsta si pensionarilor de invaliditate aflati in plata la 31 decembrie 1966, care cer adaugarea unor perioade de vechime in munca prestata dupa pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia in raport de noua vechime, potrivit prevederilor art. 82.
Art. 84Art. 85(1)Pensionarilor de invaliditate aflati in plata la 31 decembrie 1966, carora li se schimba gradul de invaliditate dupa aceasta data, li se vor stabili drepturile corespunzatoare noului grad de invaliditate potrivit prevederilor din prezenta lege. In cazul in care in urma revizuirilor medicale acestia sint trecuti in grade de invaliditate mai mari, insa din calcul le rezulta pensii mai mici decit cele primite pina la data revizuirii medicale, se va mentine cuantumul pensiei avut pina la acea data.
(2)Pensionarilor de invaliditate aflati in plata la 31 decembrie 1966 care solicita, dupa 1 ianuarie 1967, acordarea cuantumului pensiei pentru limita de virsta sau transformarea pensiei de invaliditate in pensie pentru limita de virsta, li se vor stabili drepturile potrivit dispozitiilor din prezenta lege.
Art. 86(1)Urmasii pensionarilor decedati pina la 1 ianuarie 1967 au drept la pensie de urmas stabilita potrivit legislatiei in vigoare pina la acea data. Pensia de urmas astfel stabilita se majoreaza cu procentele prevazute de Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2361/1966.
(2)Urmasii pensionarilor aflati in plata la 31 decembrie 1966 si care au decedat dupa aceasta data au drept la pensie de urmas stabilita potrivit prevederilor din prezenta lege. baza de calcul a pensiei de urmas va fi pensia sustinatorului decedat, majorata conform Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 2361/1966, daca a fost pensionar pentru limita de virsta sau de invaliditate gradul I; in cazul cind acesta a fost pensionat de invaliditate de gradul II sau III, baza de calcul va fi pensia de invaliditate de gradul I.
Art. 87(1)Cei care au pierdut dreptul la pensie sau ajutor social in baza legislatiei in vigoare pina la 31 decembrie 1966 si indeplinesc conditiile din prezenta lege pot cere pensie sau ajutor social dupa 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:a)cei care au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor fi repusi in drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit actelor normative privitoare la pensii intervenite de la data pierderii dreptului si pina la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majora cu procentele prevazute de Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2361/1966;
b)pensionarii de invaliditate si beneficiarii de ajutor social de invaliditate, dintre cei prevazuti la lit. a, vor fi repusi in drepturi daca vor fi incadrati intr-un grad de invaliditate, considerindu-se ca au indeplinita conditia de vechime in raport cu virsta. Cei care, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare pina la 31 decembrie 1966, sint nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzatoare gradului de invaliditate ce rezulta din ultima decizie.
(2)Cei care nu au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor primi drepturile stabilite potrivit prezentei legi.
(3)Pensionarilor si beneficiarilor de ajutor social prevazuti la alin. 1 lit. a, carora nu li s-au luat in considerare anumite perioade de vechime care, potrivit noii legi, constituie vechime in munca, precum si celor care au realizat o vechime in munca dupa pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor art. 82.
Art. 88Art. 89Pensionarii prevazuti la art. 57 alin. 1, aflati in plata la 31 decembrie 1966, ale caror drepturi au fost acordate la virstele stabilite pentru grupele III si IV potrivit legislatiei in vigoare la acea data, vor putea cumula pensia cu salariul in conditiile art. 57 alin. 1 si 3 si art. 58 din prezenta lege.
Art. 90Pina la aducerea la indeplinire a prevederilor art. 6 alin. 2, incadrarea in grupe de munca se face dupa cum urmeaza:
a)in grupa I de munca, angajatii care au lucrat in munci foarte grele sau foarte vatamatoare, asa cum sint prevazuti in tabelul nr. 1 anexa din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completarile ulterioare;
Art. 91(2)Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 292 din 30 iulie 1959, astfel cum a fost modificat si completat prin Decretul nr. 878 din 20 noiembrie 1962, precum si Regulamentul de aplicare aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1081 din 31 iulie 1959, modificat si completat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1173 din 20 noiembrie 1962.
*Art. 91 alin. 1 se refera la acele prevederi ale Legii nr. 27/1966 care nu au fost modificate dupa 1 ianuarie 1967.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)